Care e treaba cu mine și cu blogul ăsta

Am scris prima dată pe un blog în 2010. Vreme a trecut și vreme a venit de atunci, păreri s-au mai schimbat, lucruri s-au mai învățat. Tot în anul de grație 2010, dar puțin mai târziu, am fondat împreună cu prietenul Tibi, Povești despre munte. Site cu mare potențial, dar, cum se spune, născut talent și mort speranță. În ambele cazuri, articolele s-au tot rărit până au dispărut cu desăvârșire.

De ce vreau să scriu din nou?

Sunt mai multe motive. În ordine aleatorie, iată-le:

  • Astă vară (în 2017, adicătelea) am avut intenția să pornesc un blog în care să povestesc în detaliu, zi de zi, experiența de pe Camino de Santiago. Ideea s-a dovedit a fi complet nerealistă, dat fiind faptul că am subestimat destul de grav traseul și timpul avut la dispoziție. Dar frumusețea nordului Spaniei, oamenii și întâmplările mi-au rămas bine întipărite pe retină și în inimă, așa că am decis că e mai bine după câteva luni decât niciodată.
  • Domnul Andrei Crăciun, scriitor, jurnalist, poet, m-a inspirat. Am rămas iremediabil îndrăgosit de scriitura și de modul dumnealui de a face artă din orice. Parafrazând un mare clasic contemporan, mi-am spus: dacă nu aș fi programator, aș vorbi la fel de frumos ca dânsul! Așa… om vedea. Mulțumesc pentru inspirație, domnule Andrei Crăciun!
  • Nicidecum în ultimul rând, cunosc câțiva oameni cărora le-a plăcut ce am scris până acum și m-au tot încurajat. Cine sunt eu să refuz? Vă mulțumesc și vouă.

De ce Cu lampa arsă?

Pentru că mai toate lucrurile din viața asta ce merită povestite se întâmplă atunci când îți filează un bec.

Despre ce scriu?

Cu riscul de a nu avea chiar un public țintă (da’ chiar, la ce-mi trebe’ mie public?), nu este doar un blog de călătorii, așa cum se voia inițial. Este vorba despre frumusețea uitată a vieții, despre pasiuni și nebunii, idei, întâmplări, oameni, filosfii de doi sau mai mulți bani. E posibil să găsești și rânduri despre alergare sau biciclete, cărți, teatru, filme (românești sau ne-românești, cu ciorbă sau fără ciorbă), muzici și faze. Și chiar ficțiune.

%d bloggers like this: